Amurg

Cerul deschis, iveste paginile universului.

Atunci cand iti acoperi un ochi, iti par mai mare?

Luminitele nanosecundare, ce-ti apar atunci,

Cand, lenes, iti hranesti irisul cu lumina,

Se cern in aer.

Retusuri. 

Zici ca totu-n jurul nostru e o pictura hip

In care romantic ne imbratisam tatuajele colorate pe niste cearceafuri murdare de macarons Madame Lucie.

Conductor de frumos, ne purtam electricitatile

Pe unde vopsite cu bautura, fum si poezie.

Facem tripuri, in salturi repezi ca partile razei de lumina

Ce-mi cade acum pe masa.

Ideologic suntem parti fragile de propozitii cauzale, doldora de metafore.

Eliptice de predicat.

Intinare

Soare.

Peste noapte, Bucurestiul s-a transformat

intr-o sinuozitate continua de asfalt topit.

Clevetitoare, vrabiile, se-mbaiaza-n ochiurile  de apa

din gropile de pe strada.

Aerul e toxic.

Ochii tai, azi, imi par vitralii,

Opere de arta nesfarsite-n care se revarsa,

Galopante, visele.

Suntem plini de fantezii

De baloane verzi, galbene, albastre,

De goblenuri  cu Rapirea din Serai, de Balabaristas, Noel si Minulescu.

Soare,

Bucurestiul azi e o zona industriala topita,

Intinata doar de mintile noastre.