marți, noiembrie 26, 2013

Despre lumina



Soarele asta arzator de toamna,
atat de apos,
ti se ascunde printre gene si ganduri
ca-ntre faldurile unui ocean caprui.
Younes,
lumina grizonata,
de azi te voi numi Galben!

Blazati, ochii si-au dat demisia.
Mi-au parasit orbitele si acum
se rostogolesc pe strada
ludici, sub talpile trecatorilor.

Nu ai nevoie de ochi pentru a simti  forta luminii celei dintai,
caldura, amorul,
insasi existenta.

Nu-i asa Galben?
Younes?

luni, noiembrie 25, 2013

La ora ultimului ceai



La ora ultimului ceai negru
lumea-si inchidea ochii,
incetul cu incetul.
Ca sedata.
Iar tu, Younes,
barbatul meu lebada
iti intindeai aripile peste trupul meu
slab si nemancat de un secol.

In timp ce-ti adormeam urechea,
gatul tau ma strangea tare.
Atat de tare incat umerii tai de minotaur
se confrundau cu mlastini
sub setea ghearelor mele.

La ora ultimului ceai negru,
lumea-si astepta sfarsitul
iar noi, Younes,
complet metamorfozati
ne minunam de stralucirea
perlelor de sperma de pe pantecul tau.

sâmbătă, noiembrie 23, 2013

In noaptea cand tresareai



La picioarele timpului 
stau lenese si adormite,
gandurile tale.

Acluofobul meu,
ti-am sarutat simtirile
si pieptul mi se despicase
de-atat imens.

Younes,
trupul meu geaman,
vanataile ce rasar marete
pe toata intinderea umerilor tai de minotaur,
poarta numele durerilor mele.
Pe albul calcaros al pielii tale
orice schimonosire de-a mea-si
gaseste refugiu.
Ca-ntr-o oglinda.

Younes,
trupul meu geaman,
de pofta gurii tale mi-as tine respiratia,
pret de un vis.
Ti-as bate-n cuie gandurile
pe trupul meu batran.

Oglinda mea.
Trupul meu geaman.

marți, noiembrie 19, 2013

Unde vei fi, scrie-mi



Younes,
 Marte,
pentru noi fiinte aspatiale,
se afla la o secunda distanta de coatele noastre
cand ne intindem goi pe timp
cantand ode pacatosilor.

Omenescul
e doar un detaliu ce apare
atunci cand nastem din genitalele noastre unite,
lumina.

Younes,
timpul,
pentru noi fiinte atemporale
este o blasfemie sociala in care ne-am ars
de vii, viciile.

Acolo unde vei fi, scrie-mi.
Younes,
omul meu albastru.

luni, noiembrie 18, 2013

Nedemnii de iubire



Intre noi doi, Younes,
se asterne un intreg univers de amanti.
Sexuali pana in maduva oaselor.
Concupiscenti.
Insetati de ceruri inalte si de coincidente.
Ahtiati de vorbe si ganduri caprui,
sincere si plangacioase.

Ce se asterne intre noi, Younes,
universul nedemnilor de iubire,
dispare-n clipa-n care
ne sarutam pliurile din spatele genunchilor
si cu mainile impreunate trasam
liniile corpurilor
ce ne amagesc ochii.

Ce se asterne intre noi,
omul meu albastru,
este o oda inchinata pierderii,
nefericirii.