Omucidere

Ma simt atat de captiv intre

sutele si miile de ferestre

intre milioanele de usi albe

deschise

la-ntamplare

cu degetul  la pagina

in care ai hotarat sa pleci din viata mea

iar crucea de la gatul meu

de sub camasa

adormita de cerneala tatuajului

se face mica, mica cat un punct

exact in centru

acolo unde ma apasa
al naibii de tare zambetul asistentelor

ce-mi arunca-n gat

colorate pilule.

Ma simt inchis intre ganduri pe care nu

le voi spune nimanui

pentru ca ea,

marturia mea,

poezia

a murit

intr-o zi de joi,

la ora 1.