dormi...

Si ai venit...nu era nimic mai indezirabil pentru mine atunci decat prezenta ta..nu mi doream nimic mai mult decat sa uit ca ai fost ceva in viata mea..CEVA peste care tu ai trecut asa usor..Iti admiram puterea ...Imi spuneam in gand ca esti perfecta..aveai puterea de a nu auzi tipatele mele mute...Tipam pe dinauntru,dar taceam pe dinafara...eram in voia ta..voiam sa ma vezi fara masca...fara fericire...M-am dezgolit in fata ta...m-ai vazut fara aripi...fara machiaj de fericire...fara corabii de speranta...m-ai vazut real..eram eu..eram fericit in tristetea mea...eram visator in nesperanta mea...visam la tine...si-am tot visat pana ti-ai scos sabia cu care mi-ai taiat fiinta in bucati mici de neimportanta..te asteptam in mine...sa dansam pe miros de toamna..dar tu nu...tu nu...tu ai adus iarna...ai adus uscaciune...mi-ai parjolit fiinta...m-ai secat de neputere..m-ai folosit asa cum o floare foloseste soarele pentru a inflori..am fost al tau..dar ..tu nu ai fost a mea...am fost un bun...un bun sfatuitor,un bun aliat...dar ti-ai umbrit ochii si ai refuzat sa vezi ardoarea ce ma purta pe nori, ai refuzat sa vezi in mine..Te-ai multumit cu DINCOLO..Acum esti iar aici..Stai in fata mea si plangi.."De ce nu vedeam cand tu ma vedeai?de ce am avut ochii umbriti?de ce s-a impus timpul?E oare prea tarziu?"...mi-au murit tipatele...am amutit pe interior..dar mi-am recapatat vocea..ce dor mi-era de mine..."E tarziu...dormi,dormi in bratele mele caci nu mai esti de mult regina picturii mele!"