A nisip ud si-a bucati de carne uitate
la soare.
Mor cuvintele incetul cu incetul
si dispare din mine
poemul.
Se cojesc literele de pe pielea mea
si adorm in bolul cu lapte de la picioarele noastre.
“-Tine-ma
de mana.” imi spui
Imi tremura picioarele iar bolul de lapte
se varsa-n crestetul
pamantului
ce miroase a sulf.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu