Trupuri paralele

Imi place sa dorm cu pieptul pe spatele tau
si sa-ti sarut metodic ceafa. Milimetru cu milimetru.
Ochii tai, ferestre spre infinit, sa zaca intemnitati
de pleoapele-ti dumnezeiesti.
Puful urechii tale, n-a fost niciodata mai dulce.
Timpul nu e decat un solvent amarui
ce ne apropie trupurile.

In aceasta lume noua, suntem doua slove identice.
nascute de mana aceluiasi mester.
Younes,
omul meu albastru,
e ultimul poem pe care ti-l scriu.

Imi place sa dorm cu pieptul pe spatele tau,
in toamna existentei mele.