miercuri, februarie 29, 2012

Oda diminetii


E o dimineata lichida fiecare secunda-n care ,

molcoma,

se-mprastie in casa

mirosul oualelor prajite si-a cafelei turcesti;

Wagner peste tot.

Imi intra plamanii sub un asediu olfactiv.

Crispate, degetele picioarelor strang lenjeria,

Spasmodic chiar.

Corpul tau,

Are iar acelasi aspect bizar,

De Monet meets Gaugain

Unde sub tuse flamande de negru, ti se contureaza in coltul gurii,

tolanit,

Gandul ca suntem din nou impreuna.

Niciun comentariu: