miercuri, aprilie 02, 2014

Poem radiofonic

Cand omul devine poem
il poti zari pe dumnezeu
cum manevreaza macarelele
si-si pleaca urechea
pana pe peretele de vest
acolo unde icoanele s-au topit,
cabluri
prin care misuna
privirea ta de “N-o sa ma ai niciodata!


Cand omul devine poem
dumnezeu convoaca viteza luminii
la o sedinta de spiritism.

Niciun comentariu: