Intr-o zi voi muri.
Si mi-e frica ca nu voi afla inainte de orice despartire
ce forma are inima ta?
ce-mi face sangele sa-si abandoneze coama spumoasa si sa
doarma linistit,
albastru si sarat, ingenuncheat in fata gandurilor tale.
Din ce sclipiri de lemn si lut, se naste viata inauntrul
trupului tau?
Intr-o zi voi muri.
Ma plimb si astept
sa ma primeasca oceanul in sinea ta.
Si sper ca acolo, in tot acel intuneric sa aflu,
ce forma are inima ta?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu