Iunie

Ciresarul poarta Bucurestiul pe aripi galbene.

Soarele-si cerne razele prin prelate,

ramuri , frunze si umbrele.

Cerul ca de plastilina,

albastru curat, neintinat, se joaca de-a sufleorul.

Se apropie tiptil de urechile trecatorilor,

pe treptele vantului,

si-arunca numele tau in zari.

Younes.

Younes.

De-as pune un apostrof inimii tale,

pentru fiece timp scurs de cand ai parasit tandemul,

ti-as ingradi cordul de slove ascutite.

Ti-as spune ca-mi lipsesti. Sau ca  mi-as dori sa fiu satul de tine.

Plin.

Azi,

rezistenta la tine imi pare zadarnica.