Sunt obsedat de ploaie. De apa. De intuneric.
De tine si de Tiersen.
Ce-are a face?
In coltul ochilor, ridurile tale, par slove.
Parca ti-e intregita privirea de ele.
E ca si cum ochii tai spun jumatati de propozitie si
cutele-o continua.
Ai o frunte mare, carnoasa, calda,
Ca o paine aburinda, cu seminte si bucati de timp.
Iar buzele, o, acele unitati de fericire!
Ce-njura, scuipa, fumeaza, barfesc si saruta al naibii de
bine.
Nu ne-am vazut nici astazi, dar gandul ca te stiu
Ma tine viu ca-ntr-o visare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu