Gri diafan

Ecoul rasfrant al numelui tau,

sta pe buzele fiecarui val ce saruta in taina stancile.



Cand te stiam, timpul era infinit si verde;

Memoriile mele, se jucau cu slovele cuvintelor tale

si da, fiecare dimineata avea gust de aer curat.

Cand te stiam, eternitatea se plimba pe un manunchi de minute,

Cu tine, alergand grabita prin sonetele pasilor tai.



Ecoul rasfrant al numelui tau

statea pe buzele fiecarui val ce saruta in taina stancile.

Vals mintal

Cu tine-as locui si-ntr-o cutie de chibrituri,

intr-un pantof, o urma in asfalt , o scobitura in copac,

intr-un minim de loc

 hranit cu timpul tau,

unic, infinit si tandru.

Younes,

cu tine-as locui

pe un vals, purtat ca o samanta de parfum,

pe acorduri de tristete.

Cer galben

La capatul lumii, despartirea noastra se vede ca un cer galben.

Cald, aproape viu.

Aerul are gust de tigara-mbibata in lapte

si fiecare adiere, e o cursa olfactiva spre amintiri.

In trecutul nostru, degetele purtau vin in pori, in cicatrici si-n cute.

In trecutul nostru, atingerile erau ca incercarile de a tine apa in maini.

Senzoriale, depline si-n van.

Despartirea noastra e un cer galben,

ca o rana ce sta sa se vindece.

Intalnire

Cand ni s-au intalnit privirile,

degetele noastre se cautau deja frenetic.

Am sarit in apa si tot albastrul ei s-a transformat

intr-un galben de emotii.

Si-am luat sarea-n pori, in obraji, buze si umeri tineri,

am ratacit in mare si ne-am hranit cu scoici,cu umbre si sirene.

Iar pieile noastre se dizolvau

ca paginile unei scrisori de dragoste intr-un cer lichid.

Albastru si regrete

Ti-am aruncat privirea-n mijlocul marii,

Iar pe albastrul etern, genele tale, par somnoroase sirene.

Nu ne mai leaga nimic.

Noi n-am avut decat o clipa.

Nu ore, zile, vieti,  ci doar o clipa.

Ni s-au catapultat cuvintele-n vazduh, pe urmele pescarusilor.

Nu ne mai leaga nimic si astazi,

zambetele noastre stau la macerat pe asfalt.

Nu ne mai leaga nimic.

Iar tacerile noastre, ce odinioara infiorau pietrele, vor disparea pentru vesnicie.

Vraja

Zile si nopti de rataciri oarbe.

Cautari.

Da-mi Doamne pamant!

Un ochi de pamant proaspat,  cald, insalubru,

in care sa-mi ingrop fantasma cu o mie de ochi.

Sa-i pun la temelie “strange-ma-n brate”-ul, si sarutarile flamanzi,

urechile mici, bratele si spatele de martipan;

si buzele!

Satanice buze!

duhnind a eternitate, piatra si ploaie.

Si parca toate orizonturile-mi par mici pentru cat de urias a crescut in mine,

cantecul meu trist.

Albastru cobalt

Albastru cobalt, transparent, de neatins.

Asa-mi apare amorul cand iti cer sa ma saruti de noapte buna.

In scobitura fruntii tale, stropii de transpiratie,

Se-nfrupta, hulpav, cu portii dulci de aura ;

Cand zambesti, toata lumina posibila,

Pare atunci simpla, efemera, banala.

Caci lucrurile cu tine, Younes, sunt simple.

Amorul tau e complicat.

Ca un albastru cobalt, transparent, de neatins.