Autoportret in si bemol

Cand am inceput sa  ne iubim
nu se inventase cuvantul despartire.
Umbla liber in lume cuvantul separare,
un fel de ingrosare a granitelor
cu carioca pe o harta uzata.
Dumnezeii lumii nascoceau considerente geopolitice
pentru a ne stramuta
intr-un loc fara spatiu si fara timp
departe de pamanteni.
Nu se inventase cuvantul despartire
dar l-a nascut, din greseala,
o mana care plangea
dupa incheietura pe care o pierduse.

Borderline

Imi doresc un alt gand. Un gand in care

apari si tu

cu o piatra in mana dreapta

pe care o azvarli in cer

pentru a-l destepta pe dumnezeu.

Am nevoie de un gand in care tu

cel de ieri

sa te furisezi din nou

in cerul din spatele ochilor mei

pe care sa-l tulburi.

Am nevoie de mine

cel neimpacat cu singuratatea pe care ai lasat-o

in urma

atunci cand a alunecat scaunul.

Ganduri de sufragerie

Tu esti ca vantul acela ce  creste in mine

prin glezne,

genunchi,

oprindu-se in mijlocul pieptului

unde se ascunde intr-un cer urias

ce se va sparge.

Tu esti ca vantul acela ce face sfintii

sa fie invidiosi pe melci

pentru ca au atins pamantul

pe care ai pasit.

Oda luminii

Ma rostogolesc in toata aceasta iubire
atat de incarcata de nemurire
in care ma cauti aidoma
unei farami de lumina.
Sapi in mine cu mainile goale
pana in miezul eului meu
unde am ascuns de frica singuratatii
o singura poza
cu parintii mei, cand se iubeau
si nu le murisera toti copiii.

Stockholm

Cu mine timpul incepe sa nu mai aiba rabdare.
Il simt de fiecare data in spatele meu
cand hoinaresc pe toate aceste coridoare
adulmecandu-ti umbra.
Ma plimb prin lumea asta
ca un zevzec ce tine
firimituri de lumina in maini.
As mirui usile si fiecare crapatura
prin care as sti ca poti aparea
ca vanatorul la prada
dorindu-mi
sa ma faci inca o data
o casa fara ferestre
in casa soarele intra doar prin porii pielii
atunci cand ma saruti.

Fara de mila

Ma alungi in mine

atat de departe

pana intr-o line a orizontului unde

simtamintele mele se dezbraca de frunze

si izvorul din coltul ochilor

se ridica intr-un punct de lumina

aidoma unei coame a unui cal albastru

ce-ti repeta la ureche

ca un radio stricat

“nu exista viata fara tine,

nu exista viata fara tine,

nu.”