Pauza de tigara

Imaginarium

2012-01-15T23:47:00.003+02:00

Noua,

Noua, soarele ne apare dimineata-n cafea

In picaturi, amestecat cu miere si paine prajita.

Lumea noastra e o piersica,

ce se odihneste-ntre degetele carnoase ale unui copil.

Noua,

Noua luna,

ne apare calare pe solzii pestilor zburatori;

Cum de nu visam niciodata oceanul?

Chemare

2011-12-29T17:13:00.002+02:00

Pe valurile marii noastre plutesc glasuri de sirene,
Corabiile de sticla mesteca hulpav,
visele celor innecati.
Un albastru curat, nemaivazut, nedefinit
Te cheama acasa;
Acasa.
Fiecare vers ce apare pe cer,
In miezul furtunilor,
nu este nimic altceva decat tipatul unui crap,
A unui cal de mare, stea sau scoica,
Fiecare vers nu este decat un tipat dulce si tandru.
O chemare acasa.
Vino!

Iluminare

2011-12-27T18:10:00.002+02:00

Pentru mine , Iubito,

Luna nu e decat un ochi uscat.

Un glob ocular sarat, sec, ce se scalda-n vid.

Lumina, prima mea Lumina,

iluminarea mea,

baie de galben si foc,

vine din miscarea parului Tau.

Despre ne-tine

2011-11-09T23:42:00.002+02:00

Cred ca mi-ar fi fost dor de tine si daca nu te-as fi intalnit,

daca nenasterea ta n-ar fi decat o ciclica coincidenta

de care sa ma lovesc.

Si in care mi se-agita picioarele ca intr-un pas-de-quatre.

Iar Ceaikovski ar pune la un loc pe portativ

Tristetea mortii, norii, soarele,

pe mine si pe ne-tine;

Panza bionica

2011-07-16T19:21:00.002+03:00

Daca n-as fi eu insumi,

Fiecare striatie a buzelor tale,

ar cunoaste desertaciunea firelor de nisip.

Si toate vietatile ti-ar bioniza privirea,

inundand-o;

Rauri de negru ti-ar fi plansul.

Albastra, ti-as face lumea interioara,

Corali si vulturi, lipiti ca-ntr-un colaj,

Se contopesc deasupra coroanei tale.

In fiece cadru cu tine, s-ar zvarcoli cobrele insetate,

Si rozul sanilor venusieni ar sti zbarcirea.

Daca n-as fi eu pictorul tau,

Fiecare cadru cu tine din imaginatia mea,

Ar fi ca o bucata de ziar, c-un zambet mototolit.

Opium

2011-04-27T23:11:00.008+03:00

M-am gandit sa-ti spun,

Sau sa-ti arat

Cum sub cimentul pielii tale,

Se misca dureros de vizibil

hoarda-ti mintala de minciuni.

Ma gandeam sa te inspir.

Sa te inhalez rapid,

ca pe-o otrava.

Sa-mi stai ascunsa-n spatele ochilor

Intredeschisi.

Cine mai vrea opium?

Imaginar

2011-04-27T01:11:00.002+03:00

Maniheiste,

amintirile noastre

Se impart ca Marea Rosie

In doua parti egale de timp.

La microscop,

Despartirea noastra este un atom indivizibil de inocenta,

un amestec edenic de verde evanescent si gri dorian.

Intrebare:

Cine ne-a furat amintirile placute?

Jezebel

2011-02-10T00:47:00.002+02:00

Goleste strazile pentru mine

Pe calea pe care-o apuc, e oricum sens unic

Poate mai sar din cand in cand ganduri, ca niste capre negre-n trepte

Rostogolind in saltul lor,

metamorfezele prostiei mele.

Ondina cu ochi negri,

Din ce vis alterat provii?

Din ce amestec de sange, sperma, lapte si iasomie

S-a nascut privirea ta glaciala?

Sau buclele alea incarcate de Love in Paris,

ce dumnezeu a creat

Acoperamantul sufletului tau?

Frumoasele din luna mai

2011-01-24T23:21:00.001+02:00

Frumoasele din luna mai, coboara in mare

Lenes, acvariul urban arunca atomi deshidratati in ochii trecatorilor

Intreg planul se taraie in ordinea dezordinii sociale

Frumoasele din luna mai, se transforma in lava.

Frumoasele din luna mai, arunca-n vant, cuvinte de amor

De frica lor, sorii se ascund in pamant,

Confuzi, licuricii par nove ametite

Frumoasele din luna mai, isi ung sfarcurile cu praf de stele.

Voyeurism

2010-12-01T22:36:00.002+02:00

Efleurandu-ti umerii

I se deschid in minte gradini,

Minunile lumii se cuibaresc in porii tai

Asa cum minciunile cele mai frumoase

Au fost rostite de acea gura mica,

O gura ca toate gurile

Si totusi…

Durerea-n tine e stareta.

De ce faci plecaciuni Satanei?

Tot ce ravneste la tine nu poate fi decat hedonist curat.

Impotenta

2010-08-10T21:38:00.003+03:00

Stii?
Nu ma pot opri din iubire.

Nu pot intoarce spatele Soarelui

Tu, stii?
Nu pot uita
pozitia mainilor tale cand iti acopereai nurii spalati
Sau pubisul ud,
mirosind a amor.

Nu pot uita verdele calm al pupilelor tale dilatate
Al pupilelor edenice.
Ce-mi acopereau pielea cu lumina cea dintai,
in tot acel octombrie impreuna.

Spatele tau, iubito

2010-08-06T02:24:00.005+03:00

Spatele tau Iubito,
Nu e nimic altceva
decat o incursiune intr-ale orgasmului.
Un chaise longue de carne pentru pelvisul meu
Topogan in care,
agenouillee,
fanteziile mele te copuleaza.

Spatele tau Iubito,
ar trebui sa ia un Nobel,
pentru cele mai heruvimice forme.

Spatele tau,
e ca un tratat stiintific de introducere in placere.

Elucubratii

2010-07-01T21:50:00.002+03:00

Azi, nimicul se-nvarte-n aer
Ca firele de nisip de sub talpa pantofilor cu toc cui
Iar perlele de ploaie se ascundeau atunci,
ca tiparii,
In porii pielii tale
Iar parfumul tau mulatru
forma talazuri mintale
Pentru fiecare respiratie masculina de pe plaja.

Azi neantul se-nvarte-n cana mea cu ceai
asa cum in jurul nostru
Se lansau in dansuri de societate
Cearceafurile.

Intrebare

2010-06-05T00:37:00.003+03:00

Eu,
ma aventurez hulpav in valuri de nirvana.
Abandonez cuvintele
Intro inlantuire de inimi seci.

Din mersul meu se naste,
O creatie daliniana,
Ce musteste de amor si frustrare.

Daca totul in jurul meu danseaza,
Eu cui raman?

Iubire de cateva luni

2010-05-26T14:45:00.002+03:00

Iubire de cateva luni
Ce stai ascunsa-n inimi sihastre,
Goale,
In inimi fricoase
agatate la uscat ca o pereche de manusi,
Uzate si fade
Pe tine te preaslavesc.
Iubire de cateva luni, ce aduci cu tine suferinte de ani
Te preaslavesc.

Sambata

2010-05-20T19:25:00.007+03:00

Sambata in care ne-am despartit

Stateam turceste

Si priveam cum fiecare linie a corpului tau

Se transcrie intro pleiada de cercuri concentrice,

Ca inelele pe care le folosesc fetele de la Cirque de Soleil

Sa-si zvante trupurile elastice

Pana ametesc

Si cad cu capul in custile animalelor flamande.

Sambata in care ne-am despartit

Stateam turceste

Si priveam cum fiecare por al pielii tale

Curge,

Intro pata ovoida de furie

In care atomii se razboiau

Ca-n batalia de la Vaslui.

Nimic nu e pentru vesnicie

2010-05-11T16:07:00.001+03:00

Nimic nu e pentru vesnicie
Si gandul asta-mi cotrobaie mintea
Ca o sonda comunista
Programata sa extraga
Din sertarele mintii mele
praful,
pe care l-a lasat domnia ta.

Teama

2010-04-22T19:28:00.003+03:00

Cat de mult am gresit?

Atunci cand ma acopeream cu asternuturi de teama

Iar tu imi aratai navalnic,

Soarele

Cat de mult am gresit

sa nu inving teama mea cu Soarele?

Zilele astea

2010-04-20T15:14:00.002+03:00

Zilele astea ma infrupt
Din durerea pierderii tale
Ca dintr-o dulceata de nuci, servita,
Pe felii de paine prajita, aduse la pat
De o amanta schilodita,
de o vaduva moldoveanca
Patimasa,
Cu un handicap locomotor
Fara rima, fara ritm,
Ca o poezie surda.

Zilele astea ma infrupt din noi,
Ca din fragmente de ziar,
aruncate pe strada.
Facute cornete,
pentru jocul copiilor cu tevile de tuberman.

Lifestyle

2010-04-20T15:06:00.003+03:00

M-am transofrmat de cateva zile intr-o fantoma
Intr-un lunatic
Ce-si agreseaza fizic buricele degetelor
De fiecare data cand iti scrie mesaje anodine
Pe care le sterge
inainte de a le trimite.
Haituiesc de cateva zile
Fiece clipa pe care am avut-o impreuna
Pe care incerc sa o retraiesc
Dar pe care nu pot decat sa o distorsionez
Gandindu-ma la tine
Si la durerea mea.

Update

2010-04-06T17:05:00.003+03:00

Macar de as sti ca iti e greu

Ca-n acest cosmar nu ma chinui singur,

Sa-mi atarn pieile-n carligele lui Cupidon

Futandu-mi,

cu fiecare frecare porii pielii.

Facand loc tuturor tristetilor in mine

Sa-mi spui ca suferi,

Sa-mi spui ca plangi.

Deziderat

2010-04-06T16:41:00.004+03:00

Imi doresc sa te vad

Goala

Pentru a mia oara

Ca Uma Thurman in Pulp Fiction

Sa-mi pari si astazi smulsa din Grigorescu

Asudata, flamanda

Cu ciorapi rupti, unghii rosii

Si perle de sperma ce-ti inghit cuibul suprasternal.

Scris

2010-03-09T17:22:00.003+02:00

Nu am mai scris de mult timp.

De foarte mult timp.

Daca incerc sa-mi reamintesc, chiar de cand ai izbit cheile in cosul de paie de langa usa. Inainte sa-mi spui ca te-ai indragostit. De noul tau coleg de munca. Cel venit din Franta intr-un fel de cultural exchange. Ce-si asorteaza mereu canadienele la manusi. Si vorbeste peltic, asa cum vorbeam si eu inainte sa te cunosc. Pana am vorbit limba comuna a iubirii.

Inainte sa-ti ceri mii de scuze. Si sa-mi spui ca voi fi bine. Si ca merit ceva mai bun. Ca e doar vina ta, nu a mea. Ca "what goes around, comes around". Ca, asa cum sufar eu, asa vei suferi si tu candva. Doar ca acum vei fi fericita.

Fericita.

Dar scriu acum. Dupa ceva timp. Daca stau bine sa ma gandesc nu dupa atat de mult timp, cat mi se pare. Ca doar usa s-a inchis in urma ta, acum 10 minute. Mi-ai spus ca ma vei suna cand vei ajunge la aeroport, inainte sa parasesti tara. Toate astea s-au intamplat acum cateva minute. Cateva minute.

Nu am mai scris de mult timp.

Dar scriu acum.

Al tau

2009-11-20T18:48:00.002+02:00

Cobor
ma agat de o liana in jungla gandurilor mele
monstri imaginari zgaraie peretii negrii de fum de tigara
uvertura lui Bach imi adoarme simturile
ma invarte in neant
ma prind
ma agat de amintirea ta
apari ca o himera
imi smulgi lacrimile
ma prinzi de mana si ma arzi
"Imi apartii!!Nu-ti vei cunoaste sensul in afara granitelor mele.Vei ramane al meu asa cum nu ai fost niciodata.Vei sti ce inseamna nemurirea. Ti-ai dorit sa ma ai, acum sunt a ta! Pe vecie!"
Vii si mi arzi buzele cu un sarut
"Lasa-ma, lasa-ma! Dar ma tragi dupa tine prin intuneric
Te urmez fortat
Ca un sclav
Al tau.

Oda a Salvador Dali

2009-11-12T21:31:00.003+02:00

Una rosa en el alto jardín que tu deseas.
Una rueda en la pura sintaxis del acero.
Desnuda la montaña de niebla impresionista.
Los grises oteando sus balaustradas últimas.

Los pintores modernos, en sus blancos estudios,
cortan la flor aséptica de la raíz cuadrada.
En las aguas del Sena un iceberg de mármol
enfría las ventanas y disipa las yedras.

El hombre pisa fuerte las calles enlosadas.
Los cristales esquivan la magia del reflejo.
El Gobierno ha cerrado las tiendas de perfume.
La máquina eterniza sus compases binarios.

Una ausencia de bosques, biombos y entrecejos
yerra por los tejados de las casas antiguas.
El aire pulimenta su prisma sobre el mar
y el horizonte sube como un gran acueducto.

Marineros que ignoran el vino y la penumbra
decapitan sirenas en los mares de plomo.
La Noche, negra estatua de la prudencia, tiene
el espejo redondo de la luna en su mano.

Un deseo de formas y límites nos gana.
Viene el hombre que mira con el metro amarillo.
Venus es una blanca naturaleza muerta
y los coleccionistas de mariposas huyen.

Cadaqués, en el fiel del agua y la colina,
eleva escalinatas y oculta caracolas.
Las flautas de madera pacifican el aire.
Un viejo dios silvestre da frutas a los niños.

Sus pescadores duermen, sin ensueño, en la arena.
En alta mar les sirve de brújula una rosa.
El horizonte virgen de pañuelos heridos
junta los grandes vidrios del pez y de la luna.

Una dura corona de blancos bergantines
ciñe frentes amargas y cabellos de arena.
Las sirenas convencen, pero no sugestionan,
y salen si mostramos un vaso de agua dulce.

¡Oh Salvador Dalí, de voz aceitunada!
No elogio tu imperfecto pincel adolescente
ni tu color que ronda la color de tu tiempo,
pero alabo tus ansias de eterno limitado.

Alma higiénica, vives sobre mármoles nuevos.
Huyes la oscura selva de formas increíbles.
Tu fantasía llega donde llegan tus manos,
y gozas el soneto del mar en tu ventana.

El mundo tiene sordas penumbras y desorden,
en los primeros términos que el humano frecuenta.
Pero ya las estrellas ocultando paisajes,
señalan el esquema perfecto de sus órbitas.

La corriente del tiempo se remansa y ordena
en las formas numéricas de un siglo y otro siglo.
Y la Muerte vencida se refugia temblando
en el círculo estrecho del minuto presente.

Al coger tu paleta, con un tiro en un ala,
pides la luz que anima la copa del olivo.
Ancha luz de Minerva, constructora de andamios,
donde no cabe el sueño ni su flora inexacta.

Pides la luz antigua que se queda en la frente,
sin bajar a la boca ni al corazón del hombre.
Luz que temen las vides entrañables de Baco
y la fuerza sin orden que lleva el agua curva.

Haces bien en poner banderines de aviso,
en el límite oscuro que relumbra de noche.
Como pintor no quieres que te ablande la forma
el algodón cambiante de una nube imprevista.

El pez en la pecera y el pájaro en la jaula.
No quieres inventarlos en el mar o en el viento.
Estilizas o copias después de haber mirado
con honestas pupilas sus cuerpecillos ágiles.

Amas una materia definida y exacta
donde el hongo no pueda poner su campamento.
Amas la arquitectura que construye en lo ausente
y admites la bandera como una simple broma.

Dice el compás de acero su corto verso elástico.
Desconocidas islas desmienten ya la esfera.
Dice la línea recta su vertical esfuerzo
y los sabios cristales cantan sus geometrías.

Pero también la rosa del jardín donde vives.
¡Siempre la rosa, siempre, norte y sur de nosotros!
Tranquila y concentrada como una estatua ciega,
ignorante de esfuerzos soterrados que causa.

Rosa pura que limpia de artificios y croquis
y nos abre las alas tenues de la sonrisa.
(Mariposa clavada que medita su vuelo.)
Rosa del equilibrio sin dolores buscados.
¡Siempre la rosa!

¡Oh Salvador Dalí de voz aceitunada!
Digo lo que me dicen tu persona y tus cuadros.
No alabo tu imperfecto pincel adolescente,
pero canto la firme dirección de tus flechas.

Canto tu bello esfuerzo de luces catalanas,
tu amor a lo que tiene explicación posible.
Canto tu corazón astronómico y tierno,
de baraja francesa y sin ninguna herida.

Canto el ansia de estatua que persigues sin tregua
el miedo a la emoción que te aguarda en la calle.
Canto la sirenita de la mar que te canta
montada en bicicleta de corales y conchas.

Pero ante todo canto un común pensamiento
que nos une en las horas oscuras y doradas.
No es el Arte la luz que nos ciega los ojos.
Es primero el amor, la amistad o la esgrima.

Es primero que el cuadro que paciente dibujas
el seno de Teresa, la de cutis insomne,
el apretado bucle de Matilde la ingrata,
nuestra amistad pintada como un juego de oca.

Huellas dactilográficas de sangre sobre el oro
rayen el corazón de Cataluña eterna.
Estrellas como puños sin halcón te relumbren,
mientras que tu pintura y tu vida florecen.

No mires la clepsidra con alas membranosas,
ni la dura guadaña de las alegorías.
Viste y desnuda siempre tu pincel en el aire,
frente a la mar poblada con barcos y marinos.

Federico Garcia Lorca por Salvador Dali

Vaduv

2009-10-25T14:31:00.002+02:00

Sa pleci?
De ce?
Ma parasesti pe mine
Desi am fost casa saruturilor tale
Adapostul secretelor
Perna si lenjeria ta
Parfumul cu care te trezeai dimineata si care-ti staruia pe piele mereu
Pleci
Ma parasesti
Ma lasi
Vaduv.
Vaduv de lume.

Tandem invincibil

2009-10-23T22:49:00.003+03:00

Daca ne avantam intr-un haotic dans pe zapada ar fi oare ceva mai cristalin decat tandemul picaturilor de ploaie? Intreaga noastra existenta s-ar reflecta in intunericul unor nori pacatosi.

Ar fi ca si cum ne-am gasi justificare in aberatiile zilnice ale unor angajati carora monotonia ca un ser indispensabil , le umple venele obosite. Dar tandemul nostru nu poate fi atat de anodin. Fiinta noastra inca necalibrata normelor sociale transcede mizantropia acestor mizerii comune. Tandemul nostru, pentru ca ne place sa il numim asa, desi ne referim la acea binecunoscuta dualitate, nu ar fi decat metoda noastra de aparare.

Ceata frustrarilor noastre nu ne-ar forma nimic mai prielnic decat aceasta carapace impermeabila existentei celorlalti. Ne-am putea in cazul acesta numi, tandem invincibil. Ca si cum tu-fetita invincibila si eu-poezia sufletului tau, am putea forma, aripile albinei ce zumzaie in departare, sau mirosul marii ce sfarteca smogul orasului.
„- Nu-i asa ca daca am survola gradinile Paradisului, acestea s-ar sufoca de invidie, la mirosul perfid al pielii tale?
-S-ar putea intampla la fel si cu tine, poezia sufletului meu. Daca s-ar ridica armata de zei sa imprastie blesteme in timp ce ii ademenesti cu ambrozia, nu te-ar vedea satenii ca o capetenie mai vrednica a primilor? Nu ar insemna asta ca am putea pune capat, numai cu existenta-ne, istoriei lumii?
-Existenta noastra ar fi, exclusiv, putere asupra-Le numai prin sfintenia uniunii noastre. Sa fie tandemul nostru marja de eroare provenita, normal, in orice sistem dorit infailibil. Am putea fi ca si dervisii rotitori, ce prind viata in poemele perfecte ale lui Rumi. Ca si cum tandemul nostru ar plonja frenetic in creatia persana :„ undeva afara, dincolo de ce bine si rau, exista un camp imens. Acolo ne vom intalni.”
-Se crucesc simbolurile la simpla afirmare a arogantei noastre. Sa fuga de sub atingerea noastra prejudecatile, normele si stupiditatea cotidiana. Caci suntem tandemul ideal. Cel invincibil”

Won't care less

2009-10-23T00:02:00.001+03:00

It's all black and white, it's all colourless.
I left my thoughts on the bookstand.
It's silence in me. It's filled with emptiness. My lips are drowned in a stupid anthem: "there's nothing worse than a shitty thruth".
I take my ring off the finger. If i throw it will it reach to you? Probably not, considering my physical power: and if I put it back will you understand why I've done it?
Probably not. Again. So i stop wondering myself.
I swallow back my thoughts and put the anthem on the bookstand.
I'll go to sleep, I'll fill my emptiness with dreams.

Octombrie

2009-10-21T22:38:00.002+03:00

E noapte-n noi.

Ne marginesc oglinzile.

Ne tinem atingerile ascunse sub snurul papucilor.

E totul trist, totul posac.

Iti simt respiratia-n podul palmei

Te tin strans, cat mai strans.

Sa nu te scap, sa nu ma scap

Nu tipa.

Nu geme, ca se risipesc scarile

Si vom cadea.

Contradictie

2009-10-20T20:49:00.003+03:00

Liniste.

Pentru cateva secunde fac liniste in mine. Imi umplu mainile cu nisip verde. Ma intind pe pamant sa ascult iarba. Cativa pasi de deget mai incolo, un greier canta A ton etoile unei gargarite. Furnicile isi fac casa sub tastatura monstrului tehnologic de langa copac. Imi plac norii. Ii privesc cum isi povestesc unul altuia despre lipsa de punctualitate a Soarelui. Vor trebui si azi sa munceasca cateva ore peste program.

"-Ca de obicei!"-a zis unul dintre ei.

Imi aprind lenes o tigara. La fel de lenes ca si atunci cand te vazusem prima data. De fapt la fel de lenes ca intotdeauna. Incep sa fac castele din fum de tigara. Inalt un turn triumfator, un turn rece, un turn singur. Un fluture de matase invita vantul sa-si gaseasca acoperisul in castel. Cu un murmur citadin, observ cum mina creionului meu o ia la sanatoasa. La parau. Sa se spele. Imi place linistea. Imi place linsitea mea, imi plac norii si imi place sa scriu.Semnat:Omida Galbena

Eye Witness Manager Romania,

Nowhere place, Number Non Existant.

Empty recycle bin?

2009-10-19T02:15:00.002+03:00

Stiai cum ai aparut? Ai aparut suav, cu o privire,cu o atingere,cu un gest controlat,cu o inocenta simulata. A urmat un click dreapta/new/folder. Asa! Sa ai locul tau. Acel loc pe care il ai pana si astazi in mine. Am fost si inca sunt un egoist. Te-am transformat in zipped file. Asa ca mi-ai devenit secret. Unul criptat intr-un folder. Unul pe care nu l-am dat la share. Si-ti dadeam zilnic extract all. Sa mi se salveze pe desktop zambetul tau. Acel zambet pe care l-am crezut mereu al meu. Dar nu a fost niciodata. Asa ca mi-a fost mai usor sa dau un rename folder-ului. Sa-l numesc "sugestiv" R.A.D.A.M. Dar in graba acelui zambet ce nu-mi apartinea am apasat f5. Si m-am trezit la realitate. Asa ca am optat pentru delete. Era sigura modalitate de a scapa de tine din moment ce nu te pot uita.

Asa ca acum nu esti nimic altceva decat un folder criptat din Recycle Bin.

Write down

2009-10-17T12:41:00.002+03:00

Write down...write down lil' pencil all my thoughts...write them down...colour my love in black ink...draw wings to my immortal..define me! Write my name...learn it by heart...and when you'll feel sober..throw it in the wind...shoot me with darkness...conquer me with the words i live through!
Hide the sparkles of my eyes...cut my skin off...write on me lil' pencil...write on my my suffering...the only way i can discover myself.....give a sense to my life...write it down pencil..transforme me...transforme me in words...in the words i want to say.

Soapte rosii

2009-10-13T14:43:00.002+03:00

Soapte rosii
Ma prefac zi de zi intr-o soapta rosie. Ma imbrac zi de zi cu fum , cu mocnet de cadavre si miros scarbos de matraguna.
Ma prefac zi de zi intr-o soapta rosie.
Pentru a-ti desena pe gura, pe sani si pe pantece, sine ferate de rosu, pe care sa stationeze, intr-un tren comunist, pasiunea mea. Frustrarile-mi cad in cutia de vopsea si se intorc albe, ca un vis de vara ce se pierde lacom in parchetul negru. Cu miros de lac. Ca si clapele pianului. Ma prefac zi de zi intr-o soapta rosie ca intr-un razboi stupid si utopic de vise. Visele fara un pic de utopie in ele, nu sunt vise. Sfintenia mirului imprastiat in garsoniera se pierde in mizantropia fumului de tigara ce-mi ingalbeneste florile.
La fel ca si tine, soaptele rosii, sunt efemere. Apar la intretaierea miseleasca a ratiunii cu emotiile si-si cauta adapostul in carcase proaspete de oase. La fel ca si sideful pielii tale, soaptele rosii, sunt masinarii indestructibile de ucis simturile... Sunteti inseparabile. Tu si soaptele rosii. Ma prefac zi de zi intr-o soapta rosie in speranta ca voi putea fi confundat intr-o zi cu canaful ce-ti gatuie incheietura mainii stangi. Sau cu rujul care-ti acopera zi de zi buzele, ca un ocean stelar de furie.
Ma prefac zi de zi intr-o soapta rosie. Intr-o soapta ale carei urme sa fie ate pe care Destinul sa le manuie cu dibacie pentru a ma conduce spre tine.

5 a.m.

2009-10-12T16:50:00.001+03:00

Fumul de tigara saruta aerul, omorandu-l. Asternuturile de matase se joaca de-a v-ati ascunselea printre noi. Parca din cutele lor ies fluturi de carbuni ce-ti fac puful pielii sa roseasca. Ca si sinele de rosu ce ti le-am trasat pe spate. Sa aiba pasiunea mea unde sa stationeze. Si cum sa se plimbe pe pielea ta ca intr-o caleasca din flori mintale.
E iar 5 dimineata. Al catelea rasarit sa fie care ne prinde ascunsi in pete de vin si miros de ceara? Retoric.
Firele de praf se inalta ca si aburii de pe pielea ta.
Se prind in zbor.
Danseaza.
Praf si aburi de caldura. Ce imagine demna de imortaliza! Daca se aduna vor putea oare sa contruiasca o copie fidela a curbelor corpului tau?
Tu dormi.
Tu.
Si-n parul tau se joaca notele lui Mozart. Si parul tau fosneste. Ca o bataie de frunze. Cum ar zice Nichita. Imi lipsesti , maestre!
Mai fumez o tigara. Si ma culc.

Intim

2009-09-01T15:09:00.004+03:00

Inca mi-te amintesc.
In rochia-ti rosie de tul si chiffon alb pari sa concurezi gratios mersul leganat de lebada al concurentelor unui concurs de frumusete. Aveai mereu expresia ambigua cu ochii parca cazuti in adancimea cearcanelor reanimate de creionul anticearcan. Aveai mereu incheietura mainii drepte sugrumata de bratara de argint cumparata de pe Lipscani, la care-ti atarnasei in credinta ta in superstitii, mana Fatimei. Sa fii ferita de nenoroc. Si chiar credeai asta. Inocenta-ti invada zambetul larg si puber pe care-l afisai in fiecare secunda, incantata fiind parca de tot ceea ce era in jurul tau. Ca si asiaticii cu ale lor vesnice si déjà agasante aparate de fotografiat. De parca imortalizarea e drum spre neimbatranire. Stupida credinta!
Purtai mereu in urechi diamante incorsetate crud de perle negre de cultura. Ca si mastile imperioase de la opera ce se trag pe chipurile chircite de timp si sufocate de opulenta unei lumi avare.
- Pe tine bijuteriile sunt de prisos! Poteca pe care puful urechii tale il deschide curiosilor pare drum initiatic in frumusetea absoluta a acestei lumi. De ce sa-ti acoperi cuibul suprasternal? Goliciunea l-ar face mai dezirabil decat aparitia primilor muguri de ciresi pe drumurile pline de sarbatoare ale ametitorului Hanami. Te-as numi Aiko, dar numele pe care il ai ti se potriveste mai bine.
Imi ziceam mereu ca parul tau castaniu pare sa fie toamna. In el se impleteau intr-o betie de culoare Dragostea si Esecul. Daca ar fi fosnit, mi-as fi intarit indoielile asupra umanitatii tale. Gesticulai mult. Cu gesture deschise, largi si mereu cu degetele departate. La fiecare cateva secunde iti atingeai parul. O faceai intr-un mod liric, intr-o armonie deplina cu notele de baza ale parfumului tau. Miroseai a mosc si iasomie. Si din cand in cand a biscuiti cu crema roz cumparati vrac de la chioscul din fata scarii.
Citeai mereu poeziile lui Neruda atunci cand te intristai. Te asezai turceste, iti aruncai ceasul de frica timpului si te-ndopai cu Puedo escribir los versos mas tristes esta noche si Earl Grey. Te-ntrebam mereu: Daca frumusetea ar purta un nume, care crezi ca ar fi ala?
Ma priveai mereu pierduta, nemultumita si fara de idée.
Raspunsul decurgea din privirile noastre, din atingerile mele si din elogiul efervescent ce-mi aparea in minte cand ma gandeam la tine.

Insomnia

2009-06-18T20:41:00.002+03:00

Insomnia mea,
Himera cu buze rosii de atemporalitate
contur neconturat de intuneric
inteles neinteles de abstract
Insomnia mea,
val de obscur,
loc de sentimente,
loc de memorii.
Insomnia mea.

Himera

2009-06-18T20:29:00.004+03:00

Intunericul se lasa
Iti dispare zambetul
Incep sa-ti dispara aripile
Un strat de rugina-ti acopera pielea
Iar ochii..ochii iti picura aur
Rochia ti se transforma-n argint,
buchet de spini iti inghite genele,
de pacate-ti arde gura
Negru trandafir pe crestet se infasoara ca un sarpe de gheata.
Apari...Dispari
Devii...Devii inger?
Esti un vis,un dulce vis al vietii mele amare
Esti himera... himera de argint!

x, y

2009-06-13T21:03:00.007+03:00

Observi cum se minuneaza norii? Ii vezi cum se intind lenesi pe cer? Se mai plimba cate unul. Care fugareste cate un porumbel, care mai injura cate un avion. Asta mare de deasupra noastra parca e o capsuna uriasa, din care se hraneste lacom vazduhul. Langa capsuna e unul de seamana cu o efemera de albastru, parca e o pelerine. Sa fie un erou ascuns sub propria-i armura? Sa fie ascuns pe-acolo Superman? Sau sa fi sfarsit intr-adevar asa cum a crezut intocmai creatorul sau? Nu conteaza, mi-e totuna la urma urmei. Mai bine sa mai aprind o tigara.
X: -Asta da viciu! Te imbolnaveste treptat si spre deosebire de altele, dependenta aici e demna. Sau am vrut sa zic ca se manifesta cu mai multa demnitate decat dependenta pe care altele o dau. Iar aberez.
Y: -Nu aberezi. Am inteles ce ai vrut sa spui. Doar ca sunt parca inghitita de acela. Nu ti se pare avid? Nu e ca si cum e o intindere strapunsa de dinti? Nu ti se pare ca ne seamana? Frumosi si trecatori.
Daca as putea sa imi aleg, in fata unui consiliu al absurdului, ce forma as vrea sa iau, as alege cu siguranta sa fiu tot om. As alege sa fiu nascuta din nou in pantecul mamei mele. Sa ma duc din nou la aceeasi gradinita unde m-am sarutat pentru prima data. Desi “norocosul” a inceput sa planga crezand ca vreau sa ii fur jucaria. Sa ascult aceeasi muzica, sa am aceeasi prieteni. Sa am acelasi par moale pe care nu il pot aranja asa cum vreau. Sa te cunosc din nou, sa fiu cu tine inca o data si o mie de ori dupa. Tu ce ti-ai dori?
X: -Cel mai probabil nimic. Toata lumea sa fie un mare parc in care sa ma pot plimba cu tine, tinandu-te de mana si sa umplem peretii garsonierei noastre de fotogafii. Sa fie iasomia floarea nationala, sa fie in loc de atatea printuri, salcami si drumul nostru sa fie plin de nisip verde. Sa fie totul diafan cand sunt cu tine, nu doar efemer. Nimic mai mult.

Introspectie

2009-06-12T20:30:00.002+03:00

Frunzele se destramă sub al lunii albastru întuneric ca nişte mănuşi de rugby aruncate în namol. Hoţii de noapte înghesuie nesătuli stelele cerului în saci roşii de catifea. În oraş e linişte. Pe străzi nu e nimeni. Poate doar haitele de câini care-şi dispută alarmant teritoriile. Sub lumina palidă a unui felinar comunist, tinerii chicotesc în şoaptă. Încearcă să se sărute dar sunt distraşi de ţipătul strident al unei sirene de poliţie. Iar a fost prins cineva încercând să fure vise.
Tinerii se ţin timid de mâini. Naivă, fata zâmbeşte pofticios replicilor anodine ale celui de lângă ea. Îmi zic în sine “Aşa se nenorocesc vieţile. Se ascunde fiecare în spatele unui interes. Îmi mut privirea spre magazinul loto. În vitrina de sticlă verde, prăfuită şi plină de aracetul afişelor, tronează impetuos lumina unei firme luminoase: “Câştigătorul loto 6/49 de săptămâna aceasta este D.Constantin. Norocosul este aşteptat să îşi ridice premiul până pe data de 19 mai 2009. Oraşul a rămas fara aer. Liniştea sa, însclăvită de domnia peturilor aruncate pretutindeni, se arată la faţă după ce ultimul beţiv a părăsit “La Mitică” pentru a poposi nesilit printr-un sanţ. Până a doua zi dimineaţă, când, oarecum ciclic , îşi va relua ziua anterioară.
La câţiva metri depărtare, se aude vântul cum bântuie gangurile periculoase din jurul măreţelor acoperişe ale pierzaniei morale. Vântul şi liniştea se împreunează sub domnia mizeriei şi a bordelurilor. Mi-a devenit orasul dezolant. E trist şi urât ca mirosul insuportabil ce e peste tot în aer.
Florile se întorc dezamăgite în pământ, mugurii se retrag înspăimântaţi în crengile copacilor, tot universul îşi ia o pauză. O mică pauză de ţigară şi de o introspecţie.

2008-08-09T21:13:00.000+03:00

-Ce s-a intamplat?
-Trebuie sa vorbim.
-Desigur. Ce e?
-Aici se termina tot.
-Ce? De ce?Unde?Cand?Cum?Cu ce am gresit?
-Nu e vina ta. E vina mea. M-am indragostit.
-Dar e un lucru bun. Eu te iubeam de mult timp.
-Nu intelegi. Te iubesc!
-Si eu te iubesc. Esti tot ce mi-am dorit.
-Iubirea pentru mine e pretextul irealitatii. Trebuie sa ma trezesc. Daca iubesc,sufar. Mereu sufar.
-Dar nu e mereu asa.
-Te-nseli. Mereu e asa. Dragostea nu e decat un pretext. E un pretext sa te comporti copilareste.
....................................................................
................................................
Cel care mereu s-a purtat prosteste.

liniste

2008-07-26T00:34:00.003+03:00

Intinde-te usor. Lasa-ti gandurile libere, scoate-i-le din suflet. Aminteste-ti de mana pe care ti-o intindea atunci cand ti-era frica. Ascunde-te-n versurile lui Franjo. Priveste-te-n absinthe. Ai ramas doar tu. Urmele de ruj de pe perna aluneca pe satin, se ascund de sideful pielii tale. Tigarile iti sunt inca pe noptiera. Acolo ti le-a lasat. Te-nneci in fum, inneaca-te imaterialitatea raului ce-l sorbi. I-ai spus ca veti fi impreuna mereu. Intinde-te ca si atunci cand mainile lui te descopereau pentru a mia oara, la fel de tandru, la fel de intens ca prima data. Respira-ti povestea. Lacrimeaza-ti drama. Prefa-te din nou, prefa-te-n voi. Inveleste-te cu singuratate. Intunericul iti va orbi simturile. Rosteste-ti frustrarile” solo por tu amor, solo por tu amor..” elibereaza-te, elibereaza-l . Intinde-te usor, renunta la vise, e timpul pentru realitate.

forever yours& 2gether forever

2008-05-04T05:41:00.003+03:00

Yahoo! 360° - ovidiuovidiu's Blog:
"Uitasem complet.Uitasem absolut tot.Nu mai stiam incotro,stiam doar ca trebuia sa ma indrept intr-o directie ca trebuia sa te gasesc.Nu mai stiam ca inainte sa aflu ce ai patit imi beam linistit cafeaua si mi citeam ultimul articol postat pe blog.Uitasem de asemenea ca e iarna si ca am fugit descult din casa,ca pot sa ma imbolnavesc.Am plecat numai intr-un halat mustar cu margini aurii.Cine ma vedea ma putea confunda cu un bolnav.Dar ce mi pasa mie de ceilalti?Uitasem cu toate astea cum arati.Uitasem ce anume cautam pe strazi la ora aceea.Poate eram constient doar de frigul care incepuse sa mi invineteasca mainile si buzele.Nu era nimeni in jurul meu sa intreb unde sunt sau cine sau ce faceam acolo.Eram singur,descult,rezemat de scoarta uda a unui salcam si mi treceam mainile prin par.Abia atunci vazusem:'FOREVER YOURS'-ul tatuat pe antebrat.Imi adusesem instantaneu aminte de chinul indurat in timp ce ne maltratam trupurile.Eu alesesem FOREVER YOURS iar tu alesesei 2gether forever.Asta fusese dupa ce o seara intreaga ti-am pictat peretii camerei.Cat de murdari eram!Mi-am adus aminte.Te asteptam.Eram internat in spital pentru o operatie de apendice.Ii dadusem paznicului de la intrare bani de-o Azuga ca sa ma lase sa scap.Si totusi ce-mi imaginasem inainte?Nu stiu dar merita sa incerc sa mi aduc aminte pentru ce eram acolo.Si am fost forever yours si 2gether forever."

Yahoo! 360° - ovidiuovidiu's Blog

2008-05-04T05:38:00.001+03:00

Yahoo! 360° - ovidiuovidiu's Blog: "Ganduri de culoare
Mi-au amutit degetele
'Paralizez incet'
Sunt inapt de afectiune
'..Pe-un pat de paie..'
Mi-e dragostea oarba!
'..Pe-un pat de dor..'
M-am lepadat de tine
Paralizez incet,pe-un pat de paie,pe-un pat de dor.."

faramituri de imaginatie

2008-05-04T05:36:00.002+03:00

Yahoo! 360° - ovidiuovidiu's Blog

...............

2008-03-20T22:27:00.006+02:00

Imi tot zic:asta nu e dragoste.Dragostea e mereu vesela,e mereu stangace,dragostea e dinamism.Dragostea e actiune.Dragostea nu inseamna sa spui celuilalt "te iubesc" de 30 de ori pe zi.Dragostea e sa ii arati.Dragostea nu face niciodata coalitie cu minciuna.Nu poti insela si cu toate astea sa iubesti.Dragostea nu e numai pasiune,nu e numai pofta de celalalt dragostea e sete de spiritul celuilalt.Dragostea omoara flirturile,omoara privirile indreptate spre altcineva.Dragostea e amalgam.E inocenta si realism,e buna dispozitie si dor,dragostea e frumusete,numai frumusete.Dragostea e perechea de ochelari ce ne permit sa ne vedem viitorul.Dragostea nu se transmite prin violenta.Acolo unde e o palma e mereu un minus.Dragostea e impacare,orgoliul e cearta.Dragostea e comunicare.Dragostea e statornica,imbatraneste cand e uitata.Dragostea e alb si negru,e amestec,e roz.

si ma opresc

2008-03-16T23:08:00.000+02:00

nu ma-ntreba
nu ma-ntreba de ce plang
nu ma-ntreba de cand
nu ma-ntreba ce poti sa faci sa-mi treaca
spune-mi ca ma iubesti
si ma opresc.

l'amour

2008-03-15T18:14:00.000+02:00

tu t'es souviens n'est-ce pas?ces moments quand je t'etait decouvert?ooo...amour...je me souviens le soleil qui m'accompagniait partout...et l'euphorie qui regnait dans mon ame...cette lumiere eternelle...tous mes mots...mes mots d'amour....le magnifique "je t'aime"non dit!...maintenant je suis le servant du spleen...mais ca ne compte pas...j'ai trouve en moi les forces neccessaires et l'optimisme....en fond qu'est-ce que l'amour est?battaille?victoire?...rien du tout...et meme le plus beau sentiment de l'homme...ou une preuve d'innocence?

Fairy time

2008-03-12T16:31:00.000+02:00

Your fairy is called Thorn Rainbowfilter
She is a fortune bringer.
She lives in brambles and blackberry bushes.
She is only seen on midsummer's eve.
She wears purple and green like berries and leaves. She has multicoloured wings like a butterfly.

ceasuri

2008-03-10T22:35:00.000+02:00

Tot suna...Tot bate inauntru ca si cum ar vrea sa-mi rupa coastele..ca si cum ar vrea sa abandoneze intunericul.De ceasuri intregi tot ticaie zgomotos ca un clopot batran.Ca un clopot a carui sfoara e imbibata de mizerie.Si scartaie..si scartaie..Si se ascunde dupa o vena..dupa un popa batran ce vine sa-i strice ritmul cu toaca lui..Tot scartaie si da sa fuga..

Solitude

2008-03-09T23:51:00.001+02:00

Pourquoi t'es venu?Pourquoi est-ce que tu veux salir le monde avec ta beaute?Tu veux me montrer que mon arbre interieur a bourgeonne?Tu le sais deja..Je te deteste!T'es la saison qui fait voler l'amour et les baisers me poussant a voir combien je suis vieux....je suis creux...La poussiere me couvre les yeux en apportant une oddeur de jasmin.Je suis la derniere miette humaine.Des corbeaux sortent de moi en rendant tout le monde sombre...Mes branches n'ont pas de feuilles parce que la tristesse s'en est alimentee..Tu ris de moi,Printemps!!Je te peux te voir et t'analyser.T'es si gaie,si jeune,si beau.Je te hais!Mes pensees volent libres comme des oiseaux noirs.Ils sont la derniere chose qui font la connexion entre moi et toi.Rien que de prononcer ton nom et je sens comme mes racines veulent quitter la terre qui pour beaucoup de temps leur a donne de la puissance.Pourquoi tu fais tout le monde sourire?Pourquoi tout le monde t'attend en esperand de s'en amourer?T'es le seul coupable pour ma miserete!Pourquoi je ne peux etre comme les autres?Il suffit de prendre une masque et voila je suis heureux aussi.Mais non!Mon ame se sent enchainee.Moi aussi je me sens attrape dans un cercle de nirvane mais que je peux pas conquerir.Mes ailes sont tombees sur la terre et les vers les devorent en me laissant exactement comme je suis-solitaire.Mais avec ma haine pour toi,Printemps!

dormi...

2008-03-09T15:36:00.000+02:00

Si ai venit...nu era nimic mai indezirabil pentru mine atunci decat prezenta ta..nu mi doream nimic mai mult decat sa uit ca ai fost ceva in viata mea..CEVA peste care tu ai trecut asa usor..Iti admiram puterea ...Imi spuneam in gand ca esti perfecta..aveai puterea de a nu auzi tipatele mele mute...Tipam pe dinauntru,dar taceam pe dinafara...eram in voia ta..voiam sa ma vezi fara masca...fara fericire...M-am dezgolit in fata ta...m-ai vazut fara aripi...fara machiaj de fericire...fara corabii de speranta...m-ai vazut real..eram eu..eram fericit in tristetea mea...eram visator in nesperanta mea...visam la tine...si-am tot visat pana ti-ai scos sabia cu care mi-ai taiat fiinta in bucati mici de neimportanta..te asteptam in mine...sa dansam pe miros de toamna..dar tu nu...tu nu...tu ai adus iarna...ai adus uscaciune...mi-ai parjolit fiinta...m-ai secat de neputere..m-ai folosit asa cum o floare foloseste soarele pentru a inflori..am fost al tau..dar ..tu nu ai fost a mea...am fost un bun...un bun sfatuitor,un bun aliat...dar ti-ai umbrit ochii si ai refuzat sa vezi ardoarea ce ma purta pe nori, ai refuzat sa vezi in mine..Te-ai multumit cu DINCOLO..Acum esti iar aici..Stai in fata mea si plangi.."De ce nu vedeam cand tu ma vedeai?de ce am avut ochii umbriti?de ce s-a impus timpul?E oare prea tarziu?"...mi-au murit tipatele...am amutit pe interior..dar mi-am recapatat vocea..ce dor mi-era de mine..."E tarziu...dormi,dormi in bratele mele caci nu mai esti de mult regina picturii mele!"

Printese

2008-03-09T15:29:00.000+02:00

Sunt colectionar de printese.Poate te intrebi cum vine asta.Poate esti si tu unul si nu ai stiut.Poate ai chiar o colectie mai mare decat a mea.Imagineaza-ti pentru fiecare lucru pe care l-ai ascuns in tine ca ai de fapt o printesa.Iti poti imagina toata aceasta operatie ca pe un joc video,eu unul sunt mai "vechi"eu mi-o imaginez ca pe-o asezare aleatorie de iele.Si asa stau printesele mele...asezate pe muschii copacilor...Pentru ca nu am putut sa ti spun la timp ce simteam pentru tine,mi s-a mai descris in cateva randuri o printesa.Pentru ca uitasem sa-ti spun ca eram fericit cu tine,ca nu mai aveam nevoie de ceilalti,ca de fapt ceilalti erau pentru mine o pata invizibila.Ca uitasem cat de mult iti placea sa-ti spun "te iubesc" si cu toate acestea faceam acest lucru mai rar decat uitatul la meciurile de fotbal.Nu-ti aratasem atatea.Imi era frica de ceea ce puteam sa fiu daca ma lasam descoperit.Imi era frica sa fiu exagerat.Dar exagerat nu exista.Acum vad...Asa cum vad si faptul ca intre timp printesele mele stau una in bratele alteia la cat sunt de multe.Asteapta cu toatele sa mai apara.Eu imi doresc sa moara.Poate vor muri...Astea sunt printesele mele..